DOAR UN PROCENT INFIM DE ROMANI SUNT PREOCUPAŢI DE SOARTA ŢĂRII LOR ?

Criza financiară, care a început în Statele Unite în 2007 răspândită apoi pe întreaga planetă în anul 2008, a cuprins  şi țările care dispuneau de  fonduri suverane.  Aceasta a provocat o scădere a valorii activelor fondurilor suverane  estimată la 25% , parțial redresate în 2008 din cauza creșterii prețurilor la petrolîn primul  semestru. Luând în considerare fluxurile din 2008, activele din fondurile de investiții suverane s-ar ridica la între 2.500 și 3.500 miliarde USD, având o scădere de 8% și 17,5% față de începutul aceluiași an.

Propunem să definim fondurile suverane de investiții ca vehicule de investiții de stat, alimentate de rezerve de schimb (!) altele decât rezervele oficiale, care servesc obiectivelor macroeconomice, investiții pe termen lung  în active externe și fără angajamente explicite. ( UN PIC CAM CRIPTIC IN FRANCEZA ORIGINALA )

Nous proposons de définir les fonds souverains comme des véhicules d’investissement étatiques, alimentés par les réserves de change autres que les réserves officielles, répondant à des objectifs macroéconomiques, investissant à long terme dans des actifs étrangers et dépourvus d’engagements explicites.

Sunt şapte caracteristici comune pentru majoritatea fondurilor şi pot fii observate în această definiție:
Sunt deținute sau controlate de un stat. Acesta este criteriul de  suveranitate, care le distinge, de exemplu, de fondurile de capital  de investiții (a se vedea 7.5) sau fonduri speculative
FS sprijină (gèrent) rezervele valutare ale unui stat. Aceste rezervări provin din exporturile de materii prime (a se vedea punctul 2.1) sau mărfurile fabricate și din excedentele bugetare (a se vedea punctul 2.2).  administrează aceste rezerve separat de rezervele oficiale ( monetare). Acest lucru le distinge de băncile centrale (a se vedea 7.1).
FS  răspund unor obiective macroeconomice specifice (a se vedea 3), în special diversificarea produsului intern brut (PIB)  sau proceselor economice intergeneraționale (ou l’épargne intergénérationnelle).
Prin FS se urmăresc strategii de investiții pe termen lung, care promovează asumarea de riscuri (a se vedea 4).  În special, acestea investesc în active externe, ceea ce le  diferentiază de fondurile care investesc doar în active interne.
FS nu au niciunul sau au putine angajamente explicite (sau sunt angajamente cu termen de maturitate foarte lung), ceea ce le diferențiază de fondurile de pensii (a se vedea punctul 7.2). În special, nu  apelează la  îndatorări (sau dacă o fac , o fac in procent redus).

Resurse

Resursele fondurilor suverane de investiții constau din excedentele comerciale din exporturile de resurse naturale sau a produse manufacturate sau din  excedente bugetare. Vom distinge mai jos fondurile din redevente de exploatare a resurselor naturale (2.1) și fonduri finanțate din alte surse (2.2).

2.1. Fondul de venituri miniere: Orientul Mijlociu, Norvegia și Rusia

Prima sursă de finanțare pentru fondurile suverane este  constituită prin exportul de materii prime, în principal petrol, dar și gaz, cupru, diamante și fosfat. Veniturile din aceste exporturi reprezintă
aproape două treimi din activele gestionate de fonduri suverane de investiții.

3. Obiective

3.1. Stabilizarea veniturilor
3.2. Procese economice intergeneraționale
3.3. Fondurile de pensii
3.4. Optimizarea performanței
3.5. Diversificarea economiei

4. Strategia

4.1. Alocarea diversificată a activelor
4.2. Varietate în funcție de fonduri

5. Investiții.

5.1. Sectorul financiar.

5.2. Alte sectoare
2 Investiții ale fondurilor suverane de investiții în instituțiile financiare
3 Investiții ale fondurilor suverane de investiții în societăți nefinanciare.Fondurile suverane de investiții generează reacții ambivalente:
aceste fonduri de investiții guvernamentale, ce se ridică la mai multe  trilioane de bani, fascinează și şngrijorează în același timp. Le privim cu consideraţie pentru ca pot finanta deficitele noastre, băncile noastre, afacerile noastre, proiecte majore a viitorului și a țărilor sărace. Suntem temători pentru că pot, din aceleași motive, destabilizarea sistemului financiar, reachiziţiona industriile noastre strategice și să servească interesele statelor  care le  controlează.
Sensibilizarea țărilor industrializate asupra rolului central al fondurilor suverane a fost provocată de mișcările de capital sfârșitul anului 2007, începutul anului 2008, din cauza crizei  subprimeelor.
Institutiile politice, economice si financiare, guvernele multilaterale și naționale au fost interesate de fenomen: Fondul Monetar Internațional (FMI), OCDE, Comisia Europeană, Organizația de Cooperare Economică Asia-Pacific, Davos World Economic Forum, Banca Mondială, Banca Centrul European; în Franța, Ministerul Economiei și Finanțelor Finanțe, Adunarea Națională, Senatul, Banca Franței, Medef.
Aceste fonduri gestionează excedente comerciale sau bugetare ale statele şi  rămân invăluite in mister pentru publicul larg. Trebuie să se spună că se cultivă secretul și sunt foarte diferite unul față de  altele. Ele sunt, de asemenea, făcute din contraste: ele există de décenii  dar rolul lor a fost dezbatut de curând..

Ils sont aussi faits de contrastes : ils existent depuis des décennies, mais n’ont que récemment changé d’échelle et été mis en lumière. Ils sont nombreux, mais leurs actifs sont concentrés chez quelques-uns, principalement en Norvège, au Moyen- Orient et en Asie. Ils gèrent des avoirs importants en montant absolu, mais modestes relativement à la richesse mondiale. Leurs  ressources sont appelées à croître, mais la crise a causé un recul temporaire de leur progression.
Même pour les initiés, les fonds souverains continuent de susciter des interrogations ou des divergences de vues : quelle est leur taille réelle ? Créent-ils un risque de déstabilisation du système  financier ? Quelles sont leurs intentions à venir ? Constituent-ils une opportunité ou une menace ? Comment faire face aux défis qu’ils posent ? Quel sera leur rôle dans le nouvel ordre économique  et financier qui va se mettre en place ?
Ce qui est sûr, c’est que les fonds souverains vont être de plus en plus présents sur les marchés financiers, dans le capital de nos entreprises et dans les pays émergents. C’est pourquoi nous  avons voulu par cet ouvrage tenter de contribuer à une meilleure compréhension de ces fonds d’État, des enjeux économiques et stratégiques qu’ils soulèvent et des réponses à y apporter : protectionnisme ou bonnes pratiques. Enfin, pour illustrer nos propos, nous avons décrit plus en détail quelques fonds importants.  Nous avons choisi de nous intéresser aux fonds souverains,
mais les développements qui suivent sont parfois susceptibles de concerner aussi d’autres acteurs des marchés. Les fonds souverains ne sont en effet que l’un des moyens permettant la détention
d’actifs financiers par les États ; ceux-ci peuvent également investir directement, ou à travers leurs banques centrales et leurs entreprises publiques. Les fonds souverains ne sont pas non
plus, avec les banques centrales, les seuls investisseurs gérant les pétrodollars : la concentration du pouvoir économique et politique dans certains pays a en effet favorisé l’émergence de fortunes
privées considérables (USD 1 500 milliards fin 2007), qui sont gérées de manière active au niveau mondial. Enfin, certaines des inquiétudes que soulèvent les fonds souverains en matière de transparence et de gouvernance ne sont guère différentes de celles induites par le rôle croissant des hedge funds et des fonds de private equity au sein du système international.  Si nous nous sommes efforcés de rendre compte de la diversité des fonds souverains, nous avons aussi parfois dû adopter une approche généralisée ou simplifiée, par souci de clarté.
Toutes les données chiffrées figurent à titre indicatif, pour donner un ordre de grandeur seulement ; il est en effet difficile, compte tenu de l’opacité de nombreux fonds, de disposer d’informations fiables. Sauf indication contraire, les chiffres mentionnés sont à début 2009. Nous espérons favoriser la connaissance de ces nouveaux acteurs de la finance globalisée que sont devenus les fonds souverains. En effet, la vertu de ce qui se passe est de nous faire prendre la mesure de ce qui se prépare.

Read More

Platon poate fi "kaflesque"???!

Read More

Trenduri economice: Pensia privat(izat)a

Trenduri economice: Pensia privat(izat)a

Read More

Instrumente WWW

Agregator de stiri ( inclusiv economice ), tag-uri si publicitate. La un click distanta.. cat de bine stiti sa le folositi?

Save this on Delicious">

Read More

Chestionar Capacitati Manageriale

Exemplu chestionar

Read More

Baza legala privind comerţul electronic

LEGE nr.365 din 7 iunie 2002
privind comerţul electronic

Numar/data: Lege nr.365 din 7 iunie 2002
Publicare:     M.Of. nr. 483/5 iul. 2002
Republicare: M.Of. nr. 959/29 noi. 2006

Promulgată: D. nr.512/2002 pentru promulgarea Legii privind comerţul electronic 
Referită de: H.G. nr.1.308/2002 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 365/2002 privind comerţul electronic 
Modificată:   L. nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei  abrogă art.29
                   L. nr.121/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr.                                365/2002 privind comerţul electronic 
                              - modifică art. 1 pct. 1 şi 8, art. 2 alin. (4) lit. a), c) şi alin.                                 (5), art. 4 alin. (3), art. 5 alin. (1) lit. g), art. 6 alin. (3),                                   art. 9 alin. (3) lit. a), art. 16 alin. (3), art. 18 alin. (1);                                     introduce pct. 91 şi pct. 15 la art. 1, alin. (4) la art. 14; 
                                abrogă art. 3 alin. (4) lit. h) şi i), art. 14 alin. (2) 

Republicare: M.Of. nr. 959/29 noi. 2006

Modificată:   L. nr.187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr.                                       286/2009 privind Codul penal 
                                - la data de 1 februarie 2014, modifică art. 17 alin. (2);                                       abrogă art. 24-29   dispune republicarea


HOTĂRÂRE nr.1.308 din 20 noiembrie 2002
privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 365/2002 privind comerţul electronic

Publicare:          M.Of. nr. 877/5 dec. 2002
Temei legal: L. nr.365/2002 privind comerţul electronic
Se referă la: L. nr.365/2002 privind comerţul electronic


    Art. 6     O entitate constituită în scopul protecţiei consumatorilor în statele membre ale Uniunii Europene are calitate procesuala activa pentru introducerea acţiunii prevăzute la art. 19 alin. (1) din lege dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a) este o autoritate publică constituită în scopul protecţiei intereselor colective ale consumatorilor într-o ţara membra a Uniunii Europene, cu atribuţii în domeniile prevăzute de legea comerţului electronic, conform criteriilor prevăzute în legile naţionale;

b) este prevăzută în comunicarea Comisiei Europene privind entitatile calificate a introduce o acţiune referitoare la protecţia intereselor consumatorului în alte tari membre ale Uniunii Europene, în condiţiile Acordului european instituind o asociere între România, pe de o parte, şi Comunitatile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993, ratificat prin Legea nr. 20/1993;

c) prin acţiunea sau omisiunea contrară prevederilor legii comerţului electronic, care se invoca în acţiunea în justiţie, sunt afectate interesele colective ale consumatorilor din statul din care face parte entitatea respectiva.

Read More

Calitatea de asociat intr-o societate comerciala

Legea nr. 31/1990 a societatilor comerciale, in art. 6 stipuleaza:

(1) Semnatarii actului constitutiv, precum si persoanele care au un rol determinant in constituirea societatii sunt considerati fondatori.

(2) Nu pot fi fondatori persoanele care, potrivit legii, sunt incapabile ori care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasa, abuz de incredere, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita, pentru infractiunile prevazute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru infractiunile prevazute de art. 143 – 145 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei sau pentru cele prevazute de prezenta lege, cu modificarile si completarile ulterioare.

ART. 73^1
Persoanele care, potrivit art. 6 alin. (2), nu pot fi fondatori nu pot fi nici administratori, directori, membri ai consiliului de supraveghere si ai directoratului, cenzori sau auditori financiari, iar daca au fost alese, sunt decazute din drepturi.
ART. 82
(1) Asociatii nu pot lua parte, ca asociati cu raspundere nelimitata, in alte societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate, nici sa faca operatiuni in contul lor sau al altora, in acelasi fel de comert sau intr-unul asemanator, fara consimtamantul celorlalti asociati.
(2) Consimtamantul se socoteste dat daca participarea sau operatiunile fiind anterioare actului constitutiv au fost cunoscute de ceilalti asociati si acestia nu au interzis continuarea lor.
(3) In caz de incalcare a prevederilor alin. (1) si (2), societatea, in afara de dreptul de a exclude pe asociat, poate sa decida ca acesta a lucrat in contul ei sau sa ceara despagubiri.
(4) Acest drept se stinge dupa trecerea a 3 luni din ziua cand societatea a avut cunostinta, fara sa fi luat vreo hotarare.

Read More

Simularea computerizata a comportamentului unui animal

asa cum a fost prezentat in GENA EGOISTA - Richard DAWKINS, Oxford University Press 1976 publicata in anul 2001, S.C. Editura TEHNICA S.A. 
  
   Expunere idee, 
  strict pe modelul expus cu potential programabil, fara trimiteri la Doctorul Moreau 
   
    Dacă ar fi să programăm un computer care să simuleze modelul unei maşini de supravieţuire apte să ia decizii de comportament altruist, cred că, în mare, ar trebui să procedăm astfel. Ar trebui să întocmim o listă cu toate lucrurile alternative pe care le-ar putea face animalul. Apoi, pentru fiecare din aceste modele comportamentale alternative programăm un calcul de sumă ponderată. Toate câştigurile, de orice fel, vor primi semnul plus; toate riscurile vor fi notate cu minus; atât câştigurile, cât şi riscurile vor fi apoi ponderate, prin înmulţirea cu indicele adecvat de înrudire, înainte de a se face, în sfârşit, suma lor. 
    De dragul simplităţii, pentru început, vom face abstracţie de alte ponderări, cum ar fi cele în funcţie de vârstă şi de sănătate, întrucât „înrudirea" unui individ cu sine însuşi are valoarea l (cu alte cuvinte, are în proporţie de 100 la sută propriile sale gene - evident), riscurile şi câştigurile sale nu vor fi nicicum reevaluate în minus, ci vor primi în calcul valoarea lor integrală. 
      Pentru oricare dintre modelele sale comportamentele alternative, întreaga sumă va arăta astfel: 

Beneficiu net al modelului comportamental = Beneficiu pentru sine - Risc pentru sine + ½ Beneficiu pentru frate - ½ Risc pentru frate + ½ Beneficiu pentru alt frate - ½ Risc pentru alt frate + 1/8 Beneficiu pentru văr primar – 1/8 Risc pentru văr primar + ½ Beneficiu pentru copil - ½ Risc pentru copil + etc.

   Rezultatul sumei va fi un număr, numit valoarea beneficiului net al acelui model comportamental, în continuare, modelul de animal calculează suma echivalentă pentru fiecare model comportamental din repertoriul său. în cele din urmă, el alege să acţioneze potrivit modelului comportamental care se soldează cu cel mai mare beneficiu net. Chiar dacă toate valorile ce rezultă din calcule sunt negative, el tot ar alege acţiunea cu valoarea cea mai bună, adică răul cel mai mic. Ţineţi minte că orice acţiune efectivă presupune consum de energie şi de timp, ambele putând fi cheltuite făcând altceva. Dacă a nu face nimic se dovedeşte a fi „comportamentul" cu cea mai mare valoare a beneficiului net, atunci modelul de animal nu va face nimic.

Read More

Vanzarea la distanta

este acea forma de vanzare cu amanuntul avand particularitatea ca se desfasoara in lipsa prezentei fizice simultane atat a comerciantului cat si a cumparatorului, desi exista o oferta de vanzare dar comunicata EXCLUSIV prin tehnici de comunicare la distanta, art. 36 din  O.U.G. 99/2000 actualizata.

In art. 76 din acelasi act normativ se specifica:
 "In cazul vanzarilor la distanta prin corespondenta, orice comerciant care informeaza consumatorul asupra ofertei sale de produse prin intermediul cataloagelor, brosurilor sau al altor publicatii tiparite este obligat ca pentru produsele preambalate sa mentioneze cantitatea neta continuta de fiecare ambalaj, pretul de vanzare, precum si pretul pe unitatea de masura, conform dispozitiilor legale in vigoare."

 Executarea CONTRACTELOR LA DISTANTA intre comercianti si clienti, in cadrul uni sistem de vanzare organizatde catre comerciant, care utilizeaza  in mod exclusiv inainte si la incheierea unui contract de vanzare, una sau mai multe tehnici de comunicare fara prezenta fizica, se desfasoara in conditiile specificate in O.G. nr. 130/2000, privind executarea contractelor la distanta.

 Momentul incheierii contractului la distanta se stabileste prin conventia partilor, iar daca partile nu au convenit altfel, acesta coincide cu momentul primirii
 comenzii de catre comerciant, actul normativ specificand la:

 Art. 3. - (1) Înainte de încheierea contractului la distanta comerciantul trebuie sa informeze consumatorul în timp util, corect si complet asupra urmatoarelor elemente: 
   a) identitatea comerciantului si, în cazul contractelor care prevad plata anticipata, adresa si modalitatile de contactare a acestuia, telefon/fax, e-mail si codul unic de înregistrare; 
   b) caracteristicile esentiale ale produsului sau serviciului; 
   c) pretul bunurilor sau tarifele serviciilor, cu toate taxele incluse;
   d) cheltuielile de livrare, daca este cazul; 
   e) modalitatile de plata, de livrare sau de prestare; 
   f) dreptul de denuntare unilaterala a contractului, cu exceptia cazurilor prevazute în prezenta ordonanta; 
   g) costul utilizarii tehnicii de comunicatie la distanta, în cazul în care acesta este calculat altfel decât conform tarifului de baza; 
   h) perioada de valabilitate a ofertei sau a pretului; 
   i) durata minima a contractului, în cazul contractelor care prevad furnizarea curenta sau periodica a unui produs sau serviciu; 
   j) termenul limita de executare a obligatiilor rezultând din contract. 

     LISTA
cuprinzând tehnicile de comunicatie la distanta 

   a) imprimat neadresat; 
   b) imprimat adresat; 
   c) scrisoare tipizata; 
   d) publicitate tiparita cu bon de comanda; 
   e) catalog; 
   f) telefon cu interventie umana (operator uman); 
   g) telefon fara interventie umana (automat de apel, audiotext); 
   h) radio; 
   i) videofon (telefon cu imagine); 
   j) videotext (microordinator, ecran Tv cu tastatura sau ecran tactil); 
   k) posta electronica (e-mail); 
   l) telecopiator (fax); 
   m) televiziune (teleshopping). 
   
   Iar articolul 6. -reglementeaza:
    Dispozitiile prezentei ordonante nu se aplica: 

   a) contractelor la distanta privind serviciile financiare, reglementate prin Ordonanta Guvernului nr. 85/2004 privind protectia consumatorilor la încheierea si executarea contractelor la distanta privind serviciile financiare, aprobata prin Legea nr. 399/2004, cu modificarile si completarile ulterioare; 
   b) contractelor încheiate prin intermediul distribuitoarelor automate sau în localurile comerciale automatizate; 
   c) contractelor încheiate cu operatorii de telecomunicatii în scopul utilizarii telefoanelor publice; 
   d) contractelor încheiate pentru construirea si vânzarea de bunuri imobiliare sau care se refera la alte drepturi privind bunuri imobiliare, cu exceptia contractelor de închiriere; 
   e) contractelor încheiate în cadrul vânzarilor la licitatie. 

COMERCIANTUL trebuie sa informeze consumatorul in timp util, corect si complet, inainte de incheierea contractului la
distanta asupra urmatoarelor elemente:
  - identitatea comerciantului si, in cazul contractelorcare prevad o plata anticipata, adresa acestuia;
  - caracteristicile esentiale ale produsului sau servicului;
  - pretul cu amnuntul al produsului sau serviciului;
  - cheltuielile de livrare, daca este cazul;
  - modalitatile de plata, de livrare/prestare;
  - dreptul de denuntare unilaterala a contractului, cu excepptia cazurilor 
    prevazute in Art. din O.G.nr. 130/2000 republicata;
  - costul utilizarii tehnicii de comunicare la distanta in cazul in care acesta are 
    alte tarife decat cele de baza;
  - durata minima a contractului, in cazul in care contractul prevede furnizarea 
    curenta sau periodica a unui produs sau serviciu;
  - SCOPUL COMERCIAL a informatiilor trebui sa rezulte fara echivoc, si aceste 
    vor fi comunicate in mod clar, usor de inteles pentru consumator;
  - comerciantul trebuie sa transmita consumatorului in scris sau pe alt suport 
    de informatie durabil in  timp util in perioada  executarii contractului 
    urmatoarele : confirmarea informatiilor mentionate,  conditiile si modalitatile 
    de exercitare a dreptului de denuntare unilaterala a contractului la care are 
    dreptul consumatorul,  sediul comerciantului la care consumatorul poate sa-
    si  prezinte  reclamatia, informatiile privind serviciul post garantie si 
    garantiile oferite;

CONSUMATORUL are dreptul sa denunte unilateral contractul la distanta, in termen de 10 zile fara penalitate si fara invocarea vreunui motiv, iar singurile costuri care pot cadea in sarcina sa sunt cheltuielile directe de returnare a produselor.

 Comerciantul in cazul in care nu poate executa contractul din cauza ca produsul sau serviciul nu este disponibil, trebuie sa informeze despre aceasta indisponibilitate, iar sumele pe care le-a primit de la consumator trebuiesc returnate in cel mai scurt timp dar nu mai tarziu de 30 zile.

 In cazul in care consumatorul isi exercita dreptul de denuntare unilaterala a contractului, comerciantul trebuie sa ramburseze sumele platite de catre consumator, fara a-i solicita acestuia cheltuielile aferente rambursarii sumelor, in cel mult 30 zile.

 Este interzisa livrarea de produse sau prestarea de servicii fara comanda prealabila din parte consumatorului, daca aceasta livrare implica solicitarea efectuarii unei plati.

 In cazul livrarilor pentru care nu exista o comanda prealabila, consumatorul este exonerat de orice contraprestatie, lipsa raspunsului neavand valoare de consintamant.

  
       
  

Read More

Vreau sa devin comersant!

 ok comerciant, omagii coane Iancule

Ca sa devii comerciant e necesar sa eviti capcanele nevazute de pe piata ( plin sectorul mort de schelete de SRL-uri ) ,  sa elaborezi un plan de afaceri  si sa-l urmezi.. un advaizer "solemn" deja ar fi bagat sablonul cu: " sa elaborezi o politica comerciala adecvata si dinamica, sa evaluezi costul demararii unui proiect".. dar eu nu vorbesc gratuit bullshiteza si ma multumesc sa zic cascati bine ochii si evaluati ce se intampla daca o festeliti, asa ca sa nu avem vorbe.
O sa facem impreuna instructia bobocului si eventual o sa faceti dupa 24 zile un pas inainte pe piata.. daca nu pregatiti CV-uri [in sectiunea de CV]  si nu mai deschideti ferestre pe aici degeaba.
 Pentru inceput o sa urmarim prevederile Ordonantei Guvernului nr. 99/2000 privind
comercializarea produselor si serviciilor de piata, republicata in Monitorul Oficial Partea I nr. 608 din 31 august 2007 cu modificarile si completarile ulterioare.

Numar/data: Ordonanţă nr.99 din 29 august 2000

Emitent:         Guvern

Aprobata cu modificari prin:   Legea nr.650/2002

Publicare: Monitorul Oficial nr. 424/1 sep. 2000

Republicare: Monitorul Oficial nr. 603/31 aug. 2007

Aprobată cu modificări:     Legea nr.650/2002

Republicare: Monitorul Oficial nr. 603/31 aug. 2007

Modificată:         Legea nr.211/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă 

O.U.G. nr.43/2010 pentru modificarea unor acte normative în vederea reducerii sau simplificării administrative a unor autorizaţii/avize/proceduri ca urmare a măsurilor asumate de Guvernul României în cadrul Planului de simplificare aferent Memorandumului de înţelegere dintre Comunitatea Europeană şi România, semnat la Bucureşti şi la Bruxelles la 23 iunie 2009 

- modifică art. 43 alin. (1)

O.U.G. nr.22/2012 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piaţă şi pentru abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 1.454/2004 pentru aprobarea criteriilor de implantare a structurilor de vânzare cu amănuntul cu suprafaţă mare şi definirea tipologiei structurilor de vânzare

- modifică art. 15; introduce lit. q)-s) la art. 4

Legea nr.57/2015 pentru modificarea şi completarea art. 33 din Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă 

- modifică art. 33 alin.(1) lit. a), introduce alin. (3) la art. 33

H.G. 333/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului 99/2000 

privind comercializarea produselor si serviciilor de piata ( MO 235/2003). 

Read More