Criza financiară, care a început în Statele Unite în 2007 răspândită apoi pe întreaga planetă în anul 2008, a cuprins şi țările care dispuneau de fonduri suverane. Aceasta a provocat o scădere a valorii activelor fondurilor suverane estimată la 25% , parțial redresate în 2008 din cauza creșterii prețurilor la petrolîn primul semestru. Luând în considerare fluxurile din 2008, activele din fondurile de investiții suverane s-ar ridica la între 2.500 și 3.500 miliarde USD, având o scădere de 8% și 17,5% față de începutul aceluiași an.
Propunem să definim fondurile suverane de investiții ca vehicule de investiții de stat, alimentate de rezerve de schimb (!) altele decât rezervele oficiale, care servesc obiectivelor macroeconomice, investiții pe termen lung în active externe și fără angajamente explicite. ( UN PIC CAM CRIPTIC IN FRANCEZA ORIGINALA )Nous proposons de définir les fonds souverains comme des véhicules d’investissement étatiques, alimentés par les réserves de change autres que les réserves officielles, répondant à des objectifs macroéconomiques, investissant à long terme dans des actifs étrangers et dépourvus d’engagements explicites.Sunt şapte caracteristici comune pentru majoritatea fondurilor şi pot fii observate în această definiție:
Sunt deținute sau controlate de un stat. Acesta este criteriul de suveranitate, care le distinge, de exemplu, de fondurile de capital de investiții (a se vedea 7.5) sau fonduri speculative
FS sprijină (gèrent) rezervele valutare ale unui stat. Aceste rezervări provin din exporturile de materii prime (a se vedea punctul 2.1) sau mărfurile fabricate și din excedentele bugetare (a se vedea punctul 2.2). administrează aceste rezerve separat de rezervele oficiale ( monetare). Acest lucru le distinge de băncile centrale (a se vedea 7.1).
FS răspund unor obiective macroeconomice specifice (a se vedea 3), în special diversificarea produsului intern brut (PIB) sau proceselor economice intergeneraționale (ou l’épargne intergénérationnelle).
Prin FS se urmăresc strategii de investiții pe termen lung, care promovează asumarea de riscuri (a se vedea 4). În special, acestea investesc în active externe, ceea ce le diferentiază de fondurile care investesc doar în active interne.
FS nu au niciunul sau au putine angajamente explicite (sau sunt angajamente cu termen de maturitate foarte lung), ceea ce le diferențiază de fondurile de pensii (a se vedea punctul 7.2). În special, nu apelează la îndatorări (sau dacă o fac , o fac in procent redus).
Resurse
Resursele fondurilor suverane de investiții constau din excedentele comerciale din exporturile de resurse naturale sau a produse manufacturate sau din excedente bugetare. Vom distinge mai jos fondurile din redevente de exploatare a resurselor naturale (2.1) și fonduri finanțate din alte surse (2.2).
2.1. Fondul de venituri miniere: Orientul Mijlociu, Norvegia și Rusia
Prima sursă de finanțare pentru fondurile suverane este constituită prin exportul de materii prime, în principal petrol, dar și gaz, cupru, diamante și fosfat. Veniturile din aceste exporturi reprezintăaproape două treimi din activele gestionate de fonduri suverane de investiții.
3. Obiective
3.1. Stabilizarea veniturilor3.2. Procese economice intergeneraționale
3.3. Fondurile de pensii
3.4. Optimizarea performanței
3.5. Diversificarea economiei
4. Strategia
4.1. Alocarea diversificată a activelor4.2. Varietate în funcție de fonduri
5. Investiții.
5.1. Sectorul financiar.
5.2. Alte sectoare
2 Investiții ale fondurilor suverane de investiții în instituțiile financiare
3 Investiții ale fondurilor suverane de investiții în societăți nefinanciare.Fondurile suverane de investiții generează reacții ambivalente:
aceste fonduri de investiții guvernamentale, ce se ridică la mai multe trilioane de bani, fascinează și şngrijorează în același timp. Le privim cu consideraţie pentru ca pot finanta deficitele noastre, băncile noastre, afacerile noastre, proiecte majore a viitorului și a țărilor sărace. Suntem temători pentru că pot, din aceleași motive, destabilizarea sistemului financiar, reachiziţiona industriile noastre strategice și să servească interesele statelor care le controlează.
Sensibilizarea țărilor industrializate asupra rolului central al fondurilor suverane a fost provocată de mișcările de capital sfârșitul anului 2007, începutul anului 2008, din cauza crizei subprimeelor.
Institutiile politice, economice si financiare, guvernele multilaterale și naționale au fost interesate de fenomen: Fondul Monetar Internațional (FMI), OCDE, Comisia Europeană, Organizația de Cooperare Economică Asia-Pacific, Davos World Economic Forum, Banca Mondială, Banca Centrul European; în Franța, Ministerul Economiei și Finanțelor Finanțe, Adunarea Națională, Senatul, Banca Franței, Medef.
Aceste fonduri gestionează excedente comerciale sau bugetare ale statele şi rămân invăluite in mister pentru publicul larg. Trebuie să se spună că se cultivă secretul și sunt foarte diferite unul față de altele. Ele sunt, de asemenea, făcute din contraste: ele există de décenii dar rolul lor a fost dezbatut de curând..
2 Investiții ale fondurilor suverane de investiții în instituțiile financiare
3 Investiții ale fondurilor suverane de investiții în societăți nefinanciare.Fondurile suverane de investiții generează reacții ambivalente:
aceste fonduri de investiții guvernamentale, ce se ridică la mai multe trilioane de bani, fascinează și şngrijorează în același timp. Le privim cu consideraţie pentru ca pot finanta deficitele noastre, băncile noastre, afacerile noastre, proiecte majore a viitorului și a țărilor sărace. Suntem temători pentru că pot, din aceleași motive, destabilizarea sistemului financiar, reachiziţiona industriile noastre strategice și să servească interesele statelor care le controlează.
Sensibilizarea țărilor industrializate asupra rolului central al fondurilor suverane a fost provocată de mișcările de capital sfârșitul anului 2007, începutul anului 2008, din cauza crizei subprimeelor.
Institutiile politice, economice si financiare, guvernele multilaterale și naționale au fost interesate de fenomen: Fondul Monetar Internațional (FMI), OCDE, Comisia Europeană, Organizația de Cooperare Economică Asia-Pacific, Davos World Economic Forum, Banca Mondială, Banca Centrul European; în Franța, Ministerul Economiei și Finanțelor Finanțe, Adunarea Națională, Senatul, Banca Franței, Medef.
Aceste fonduri gestionează excedente comerciale sau bugetare ale statele şi rămân invăluite in mister pentru publicul larg. Trebuie să se spună că se cultivă secretul și sunt foarte diferite unul față de altele. Ele sunt, de asemenea, făcute din contraste: ele există de décenii dar rolul lor a fost dezbatut de curând..
Ils sont aussi faits de contrastes : ils existent depuis des décennies, mais n’ont que récemment changé d’échelle et été mis en lumière. Ils sont nombreux, mais leurs actifs sont concentrés chez quelques-uns, principalement en Norvège, au Moyen- Orient et en Asie. Ils gèrent des avoirs importants en montant absolu, mais modestes relativement à la richesse mondiale. Leurs ressources sont appelées à croître, mais la crise a causé un recul temporaire de leur progression.
Même pour les initiés, les fonds souverains continuent de susciter des interrogations ou des divergences de vues : quelle est leur taille réelle ? Créent-ils un risque de déstabilisation du système financier ? Quelles sont leurs intentions à venir ? Constituent-ils une opportunité ou une menace ? Comment faire face aux défis qu’ils posent ? Quel sera leur rôle dans le nouvel ordre économique et financier qui va se mettre en place ?
Ce qui est sûr, c’est que les fonds souverains vont être de plus en plus présents sur les marchés financiers, dans le capital de nos entreprises et dans les pays émergents. C’est pourquoi nous avons voulu par cet ouvrage tenter de contribuer à une meilleure compréhension de ces fonds d’État, des enjeux économiques et stratégiques qu’ils soulèvent et des réponses à y apporter : protectionnisme ou bonnes pratiques. Enfin, pour illustrer nos propos, nous avons décrit plus en détail quelques fonds importants. Nous avons choisi de nous intéresser aux fonds souverains,
mais les développements qui suivent sont parfois susceptibles de concerner aussi d’autres acteurs des marchés. Les fonds souverains ne sont en effet que l’un des moyens permettant la détention
d’actifs financiers par les États ; ceux-ci peuvent également investir directement, ou à travers leurs banques centrales et leurs entreprises publiques. Les fonds souverains ne sont pas non
plus, avec les banques centrales, les seuls investisseurs gérant les pétrodollars : la concentration du pouvoir économique et politique dans certains pays a en effet favorisé l’émergence de fortunes
privées considérables (USD 1 500 milliards fin 2007), qui sont gérées de manière active au niveau mondial. Enfin, certaines des inquiétudes que soulèvent les fonds souverains en matière de transparence et de gouvernance ne sont guère différentes de celles induites par le rôle croissant des hedge funds et des fonds de private equity au sein du système international. Si nous nous sommes efforcés de rendre compte de la diversité des fonds souverains, nous avons aussi parfois dû adopter une approche généralisée ou simplifiée, par souci de clarté.
Toutes les données chiffrées figurent à titre indicatif, pour donner un ordre de grandeur seulement ; il est en effet difficile, compte tenu de l’opacité de nombreux fonds, de disposer d’informations fiables. Sauf indication contraire, les chiffres mentionnés sont à début 2009. Nous espérons favoriser la connaissance de ces nouveaux acteurs de la finance globalisée que sont devenus les fonds souverains. En effet, la vertu de ce qui se passe est de nous faire prendre la mesure de ce qui se prépare.
